MOSTENIREA MEGE MAI DEPARTE

Povestea familiei de arădeni care vinde anual 10.000 de flori pentru Crăciun

De patru generaţii, o familie din Arad se ocupă doar de cultivarea plantelor decorative, pe care le vinde în toată ţara, iar în această perioadă scoate la vânzare aproape zece mii de crăciuniţe, cele care prevestesc Crăciunul, pentru că în luna decembrie frunzele lor se colorează puternic în roşu.

Soţii Angelica şi Ladislau Palasthy îşi petrec viaţa printre zeci de mii de flori, pe care le cultivă în sere şi grădini, pentru a le vinde mai apoi în toată ţara, pasiune pe care bărbatul a moştenit-o de la părinţi, care, la rândul lor, au preluat această ocupaţie de la părinţii lor. Cei doi au fost colegi de şcoală, la Liceul Agricol Miniş, iar în urmă cu 34 de ani s-au căsătorit.

“Ladislau iubea florile şi aşa m-a cucerit. Nu credeam însă, când eram elevă, că asta urma să fac toată viaţa, pentru că la acea vreme mă vedeam stewardesă. Mă imaginam călătorind în toată lumea, dar până la urmă familia şi plantele pe care le cultivăm mi-au oferit satisfacţii mult mai mari”, spune Angelica Palasthy.

Cei doi au reuşit să transmită această pasiune şi fiului, Robert, care are 31 de ani şi reprezintă a patra generaţie de florari ai familiei. El a terminat Facultatea de Ştiinţe Agricole la Timişoara şi a primit de la părinţi două sere aflate în spatele casei, în care creşte ce flori doreşte.

De aproape zece ani, Angelica şi Ladislau Palasthy au început să cultive crăciuniţe – Poinsettia, cunoscute şi sub numele “Steaua Crăciunului”. Atunci le-au văzut prima dată, în Germania, şi au decis să le răspândească şi în România. Au început cu doar câteva sute de ghivece şi au ajuns la aproape zece mii, devenind principala cultură a familiei.

Un covor de culoare roşu intens acoperă acum o seră de aproape 4.000 de metri pătraţi, construită după tehnologii noi.

“La început aveam solarii improvizate, dar după vreo trei ani am decis să facem o afacere de familie din asta şi am investit banii din două case vândute pentru a construi o seră modernă, cu instalaţii automatizate. Sunt mai multe culturi pe care le-am fi putut alege pentru iarnă, dar am preferat crăciuniţele pentru că ele ne dau o satisfacţie suplimentară. Sunt foarte frumoase, iar când te uiţi la ele simţi că se apropie cele mai aşteptate sărbători din an. Nu poţi să nu zâmbeşti când le vezi într-o încăpere”, spune proprietara.

Butașii, aduși din Olanda

Steaua Crăciunului are nevoie de cinci luni pentru a creşte, iar cultivarea începe în luna iulie, când butaşii sunt aduşi din Olanda. Durează câteva zile pentru plantarea acestora. Chiar şi udatul celor aproape zece mii de ghivece durează trei zile, pentru că se face manual.

“Udatul trebuie făcut cu mare grijă, pentru că planta e foarte sensibilă şi moare repede dacă nu are pământ umed, dar şi dacă primeşte prea multă apă. De aceea, preferăm să facem manual acest lucru, doar reciclarea apei fiind automatizată”, explică arădeanca.

Decembrie, cea mai aglomerată perioadă la seră

De la începutul lunii decembrie, familia Palasthy lucrează de la cinci dimineaţa şi până noaptea târziu pentru a îngriji plantele ce vor decora mii de case de sărbători.

“Luna decembrie este perioada cea mai grea, pentru că plantele trebuie pregătite pentru vânzare. Dacă nu le vinzi înainte de sărbători, rămâi cu ele, după Crăciun nu se mai cumpără”, spune Angelica Palasthy.

Terapie prin muncă la 89 de ani

Toţi membrii familiei au responsablităţi, iar când e foarte mult de lucru vecinii sar în ajutor. Ladislau Palasthy senior are 89 de ani şi reprezintă a doua generaţie de florari ai familiei. Fiecare zi din viaţă, începând de la vârsta de cinci ani, şi-a petrecut-o îngrijind plante, pe care le numeşte “copiii mei”. Chiar şi la această vârstă lucrează de dimineaţă până seara în seră. “Eu nu pot să stau în casă la televizor. Munca asta mă ţine în viaţă, florile sunt copiii mei şi aici, în seră, mă simt bine. Este ca o terapie să stai într-o seră plină de flori”, spune octogenarul.

Creşterea crăciuniţelor nu este o activitate uşoară şi pot exista ani cu pierderi financiare. “Am avut ani în care am pierdut bani, pentru că există cheltuieli foarte mari, doar pentru încălzirea serei la peste 20 de grade plătim gaz şi curent câteva mii de lei pe lună. În general, reuşim să ne acoperim investiţia şi munca”, spune nora octogenarului, Angelica Palasthy.

Crăciuniţele sunt vândute în pieţe şi magazine din mai multe judeţe. Majoritatea sunt preluate de la sera arădenilor de firme, în general florării, dar şi de intermediari din ţară. De la Arad, un ghiveci pleacă cu suma de zece lei, iar în magazine pot fi cumpărate cu 20 – 30 de lei.

Trebuie transplantate primăvara

Crăciuniţele îşi menţin culoarea până la primăvară, când frunzele încep să cadă, ceea ce nu înseamnă că planta moare.

“Oamenii nu prea ştiu că atunci când le pică frunzele, nu înseamnă că plantele au murit. E un proces normal, nu trebuie aruncate. Trebuie transplantate primăvară în ghivece mai mari şi vor da lăstari. Frunzele de la suprafaţă se vor înroşi din nou, iar în mijlocul lor vor apărea nişte floricele mici, verzi sau galbene, dând aspectul de stea plantei, motiv pentru care se mai numeşte şi «Steaua Crăciunului»”, explică Angelica Palasthy.

Există şi crăciuniţe ale căror frunze se colorează în galben, roz sau crem. Dacă sunt îngrijite, aceste plante pot rezista ani de zile, iar uneori cresc înalte de unu sau doi metri.

“Pentru a rezista de-a lungul iernii, crăciuniţa necesită temperaturi de cel puţin 15 grade Celsius. Primăvara şi vara, e bine ca planta să fie păstrată afară, dar într-un loc semiumbrit”, mai spune arădeanca.

Originare din Mexic

Crăciuniţele sunt originare din Mexic şi se mai numesc Poinsettia, după numele unui diplomat american, Joel Roberts Poinsett, care le-a remarcat în 1825 şi le-a introdus în SUA, de unde au devenit populare şi în Occident.

“Din câte m-am documentat, aceste plante creşteau pe câmp în Mexic şi erau sălbatice, iar aztecii le foloseau în preajma Crăciunului pentru a-şi împodobi casele şi bisericile datorită combinaţiei culorilor roşu şi verde, specifice acestei sărbători. Acest obicei s-a extins apoi în SUA şi în ţările occidentale”, spune Angelica Palasthy.